Amintiri 3 – Febra pustanilor si artistul inginer

Apropo de jocuri , pe la 7 ani eram enamorado perdido de fetita unor vecini pe care o chema Silvia. Tin minte ca eram amandoi pe balansoar si ea se tinea cu o mana de maner sa nu cada si cu cealalta de rochita ca sa nu faca “o poza”. Pana la urma vecinii s-au mutat si eu am ramas ca in cantecul “Living next door to Alice”.

Prin 1961, in cartier s-a construit un nou cinematograf cu 750 de locuri in parcul Garibaldi.

Aici pe vremea cand am implinit 9 ani, am vazut pentru prima data filmul “GIRL HAPPY”, de care m-am indragostit “la prima vedere” (si inca il mai iubesc si astazi).

Nu iti poti inchipui ce isterie a creat filmul asta in cartier. Toti pustii vroiam sa semanam cu Elvis.

Pentru mine (care vazusem filmul cam de vreo 5 ori) nu a fost o problema sa-l imit, mai ales ca invatasem toate cantecele din film “dupa ureche”. Problema mare a fost la freza, pentru ca tata a avut prostul obicei sa mearga cu noi la tuns cam pana pe la 12 ani si sa comande frizerului sa ne tunda “cu breton scurt in fata”.Pe scurt insemna tuns la chelie, cu un mic mot in fata, ca sa nu creada lumea ca eram pedepsiti pentru cine stie ce traznaie. Asta era conceptia batranului, ca sa ne asigure pe viitor un par cu radacina sanatoasa. Ma amuz in zilele noastre, pentru ca acum ma mai duc la frizer doar ca sa pastrez aparentele. Revenind, cartierul s-a umplut de “elvisi”, cum ar veni East End Boys , care incercau sa  cucereasca in maniera originalului , fetele ce stateau in vilele construite inainte de 1947 (West End Girls).  

Cinematograful avea si o scena , motiv pentru care serbarile de sfarsit de an de la liceul Rosetti se tineau aici si asa ajungem la debutul artistic al unchiului tau Adrian. Eu terminasem clasa 1-a si el pe a patra. Fiind premiant 1 , invatatorul lui care scrisese un fel de poezie/urare pentru cartierul Floreasca , i-a incredintat-o spre recitare lui unchiutau, fara sa realizeze ca omul era intr-adevar premiant, “dar inginer”. Nu ai idée ce mandru eram eu ca am un frate in clasa 4-a care va recita pe scena. Si am tot asteptat sa apara “vedeta” pana la sfarsitul programului ,cand a aparut prezentatorul si a zis : STATI ASA, CA MAI AVEM UNUL !!

Si a aparut unchitu’ care a recitat de parca citea o  reteta culinara : LEROI LER FLOREASCA LER CU UNDUIRE DE CER …samd.

Ce se intimplase ?

Pe vedeta care trebuia sa recite printre primii, a lovit-o un acces de “stage fright” si a vrut sa fuga. Pentru a preveni dezertarea, baietii de clasa 11-a care asigurau bunul mers al lucurilor in culise i-au luat pantofii, dar el tot  a fugit in ciorapi.

De la cinematograf pana acasa in Rachmaninov era o distanta bunicica (deci nu cred ca a mai ramas mare lucru din ciorapii aia).

In disperare de cauza , conducerea scolii a trimis o potera dupa el  care l-a recuperat de acasa  mai mult mort decat viu si asa a putut avea loc evenimentul artistic asteptat.     

-VA URMA-

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.