Amintiri 23 – Confruntarea titanilor
In sezonul 1979 , am prins si eu loc la Vilele A (a dream come true).
A fost o situatie privilegiata , mai ales pentru faptul ca puteam sa primesc “musafiri” in conditii civilizate. Nu mai vorbesc de faptul ca seara puteai sa inviti musafirul pe terasa camerei cu vedere la mare si sa-I spui “look” (nu mai era nevoie de alte cuvinte).
Cum tot ce este frumos trece repede , asa a trecut si perioada vacantelor studentesti.
Ultima vizita pe care am facut-o la Costinesti in “epoca de aur”, a fost in vara lui 1984, in calitate de om serios, cu legitimatie de serviciu in buzunar.
Fostul meu coleg de facultate Tucu , care astepta aprobarea autoritatilor pentru emigrarea in Germania , acolo unde parintii lui se mutasera deja , se afla si el in Costinesti “fara griji dar cu multi bani”. A fost pentru el o perioada in care s-a comportat ca un Lorenzo Magnificul , sustinand muzica rock si fiind prieten cu mai toate numele sonore din domeniu. In acea vara, la Terasa Tineretului, concerta o trupa de blues-rock condusa de Sorin Chifiriuc (fost lead guitar CURTEA VECHE 43 si SPHINX). In timpul zilei , la o masa de langa scena, Chifiriuc juca sah cu amicul Tucu, fara sa stie ca “neamtul” facuse parte din echipa liceului sau, declarata campioana pe Bucuresti (cu concursuri, ceasuri de control, masa 1 , masa 2, etc..). Intr-un tarziu, exasperat de bataile incasate pe banda rulanta, lead guitar-ul a intrebat si a fost informat de motive. In aceste conditii, Domnul Chifiriuc a propus un meci final cu public, ce urma sa se defasoare in conditii speciale si anume , cei doi concurenti urmau sa folosesca in loc de ceasuri de control, doua “sonde”(pahare inalte de bere) pline cu vodka, din care cei doi adversari trebuiau sa bea dupa fiecare mutare. Fiind la origine “lipovean” (deci intarcat cu vodka), dansul s-a gandit probabil, ca prin acest procedeu va anula avantajul evident al oponentului. Intilnirea s-a bucurat de o publicitate considerabila, adunand un mare numar de curiosi. La un sfert de ora de la incepere , partida a fost declarata remiza, din cauza faptului ca pe tabla de sah se dezlantuise un adevarat haos( dispareau cai si apareau in lor lor regine pierdute etc.).
Am revazut Costinestiul pe la inceputul secolului 21 cand, intors din Italia, am facut un “stop over” aici, in drum spre Neptun. Ce dezamagire !
Peste tot “noii imbogatiti ai tranzitiei” si-au trantit vile, fara sa tina seama de nimic, iar tabara studenteasca (daca or mai fi studenti pe acolo), este ca si inexistenta.
Vasta plaja a statiunii, s-a transformat intr-o plaja de “sa moara mama”.
- Pe o plaja de sa moara mama, te asezi linistit la soare, cand auzi din senin un racnet:
„SA MOARA MAMA !”
Daca ar merita efortul (dar nu merita), replica potrivita ar fi :
„SA MOARA, DACA ASTA VREI…….DAR FAPTUL ESTE CONSUMAT !”